Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Casa şi istoria ei’ Category

Vă invităm să participaţi sâmbătă, 30 iulie, ora 19.00, la Biserica Evanghelică din Hundorf la vernisajul expoziţiei COLORFILA – atelierul de plante, ce prezintă lucrările realizate de cinci artişti plastici profesionişti în cadrul atelierului de creaţie Acasă, la Hundorf.

DSC_0097

În perioada 23 – 31 iulie 2016 cei cinci artişti plastici– studeţi şi masteranzi ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, patru dintre ei şi membri ai Clubului Ilustratorilor, au stat Acasă, la Hundorf  pentru ultima etapă a propriului lor proiect, pregătit şi început în Bucureşti.

Atelierul de creaţie de la Hundorf a fost structurat în trei părţi.

A avut o primă parte de informare şi documentare la faţa locului, însemnând întâlniri cu femeile mai vârstnice din sat în încercarea artiştilor de a afla şi altceva decât se găseşte pe internet:  plante care dau diverse culori, denumirile regionale ale acestora, metode.

A urmat o perioadă de experimente cu drumuri pe dealuri, culegeri de plante, fierturi, combinaţii,  încercări şi rezultate ad-hoc.

Şi, evident, partea consistentă a atelierului – desenat şi pictat. Cu toată paleta de culori pe care au reuşit să o obţină ca urmare a experimentelor, dar şi cu ineditul unui peisaj rural.20160727_154043 image1

 

 

 

 

 

 

Vernisajul expoziţiei COLORFILA (ca şi prezentarea oricăror rezultate ale diferitelor ateliere) are un rost bine definit. Este, pe de o parte, o primă întâlnire a creaţiei artistice cu un public încă ingenuu, un public ce simte şi reacţionează instantaneu la o frumuseţe înţeleasă;

pe de altă parte – artiştii arată oamenilor din sat o creaţie ce poartă semnele satului lor, cu tot ce au descoperit şi au valorizat ei, ca semn al mândriei locului.

Atelierul de creaţie este organizat de Asociaţia „Acasă la Hundorf”.

Dacă şi ce au reuştit artiştii vom afla la vernisaj.

foto: Raluca Anghel si Roxana Elena Ardeleanu

 

 

Anunțuri

Read Full Post »

IMG_6017

În perioada 23 – 31 iulie 2015 cinci artişti plastici, studenţi şi masteranzi ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, membri ai Clubului Ilustratorilor, vor fi prezenţi în spaţiul de creaţie Acasă, la Hundorf pentru propriul lor proiect COLORFILA – atelierul de plante.

Un atelier de cercetare a resurselor naturale la care cei cinci artişti pot recurge ca ilustratori: culori vegetale şi minerale, unelte de desen din plante şi pene, reţete tradiţionale adunate de la localnici, din măruntaiele internetului sau inventate pe loc.

File de hârtie pictate cu instrumente şi culori naturale.

La finalul perioadei vom organiza o expoziţie cu lucrările realizate în această perioadă, urmare firească a experienţei adunate şi a comunicării cu satul.

Prima experienţă de acest gen a fost expusă în cadrul Nopţii Ilustratorilor la Casa Lowendal, în anul 2015.

Clubul Ilustratorilor a luat fiinţă în anul 2006 şi este un grup de artişti coagulat în jurul unei preocupări comune: pasiunea pentru lucrul cu imaginea, pentru construcţia de naraţiuni vizuale şi pentru incursiunile în zonele de contact ale textului cu imaginea.

Clubul Ilustratorilor oferă un cadru coerent şi profesionist practicării ilustraţiei de carte ca artă. Majoritatea membrilor săi sunt studenţi şi absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti.

Read Full Post »

acasa

Acesta este drumul pe care şi-l croieşte spaţiul de creaţie Acasă, la Hudorf. În această zonă de întâlnire fertilă între artişti şi oamenii dintr-un sat, sau mai multe sate. O zonă ce – încă – are rădăcini rurale.

Şi tocmai de-aici vine frumuseţea, dar şi fertilitata întâlnirilor. Din faptul că artiştii orăşeni (mulţi dintre ei) caută valorile, înţelepciunea, cunoştinţele, abilităţile, frumuseţile rurale pe care cei din sat le cunosc prea bine şi sunt mult prea obişnuiţi cu ele.

Aşadar, start perioadelor de creaţie Acasă, la Hundorf

În perioada 23- 31 iulie, cinci artişti plastici, membri ai Clubului Iustratorilor, vin la Hudorf pentru COLORFILA/ atelierul de plante. Propriul lor proiect de căutare, verificare şi aplicare a culorilor naturale în pictură.

În perioada 31 iulie – 7 august are loc Teatru de Hundorf 2016, un proiect depus şi câştigat la licitaţia de proiecte a Consiliului Judeţean Mureş si organizat in parteneriat cu Consistoriul Evanghelic din Sighisoara. Copiii din sat se vor întâlni din nou cu Pia Brodtrager din Austria, cu Elisa Sarchi din Italia şi cu Mecca Burns din SUA ca să se joace cu instrumentele teatrului participativ.

CJM_LOGO_color1

În perioada imediat următoare, 11 – 14 august, echipa de cercetători de la Muzeul Ţăranului Român vine din nou în Hundorf să-şi continue cercetarea începută cu ocazia Întânirilor de Rusalii, acum şi cu prilejul întâlnirii saşilor .

Pentru fiecare etapă revenim cu detalii.

Vă aşteptăm cu drag în Hundorf

Read Full Post »

Anul trecut, Pia Brodtrager din Austria a petrecut un sejur destul de lung la Hundorf.
Umbla desculţă, îşi gătea cu legume din grădină, a intrat prin casele oamenilor, a ascultat poveşti, a ajutat la pregătirea gemurilor şi a zacuştilor şi … a învăţat româneşte !

Pia este autorul primului Jurnal de Hundorf. În limba germană.
Are 36 de pagini şi este primul document scris, consistent, ca urmare a rezidenţelor Acasă la Hundorf.

Pia face proiecte de artă socială.
Aşa încât, în acest an a reunit o echipă internaţională care va petrece o rezidenţă activă în Hundorf, în perioada 1 – 9 august 2015.
Pia Brodtrager (Austria), Elisa Sarchi (Italia), Mecca Antonia Burns (SUA), Marta Vecchi (Italia) şi Denis Mukisa (Uganda) vor susţine un atelier cu instrumentele teatrului participativ, în interacţiune cu un grup de copii şi adolescenţi din Hundorf.
Temele sunt ale satului, scenariul este creaţie colectivă, rezultatul fiind un performance ce va fi prezentat atât la sfârşitul rezidenţei, cât şi în cadrul Întîlnirilor de la Hundorf de Rusalii din anul 2016.

theatre atelier

Read Full Post »

Iată şi fotografiile de la evenimentul din Biserica Evanghelică din Hundorf.

Read Full Post »

Acasă, la Hundorf,  a fost un spaţiu de întâlnire şi de creaţie.
Aşa respiră locul.
Aşa a trăit.
Aşa se continuă tradiţia.
Acasă  la Hundorf e un spaţiu viu care se cere umplut

cu tinerii care vor să înveţe, să descopere, să se re-descopere, să creeze

cu artişti – scriitori, traducători, cercetători, artişti plastici,  restauratori

cu cei care vor să se apropie de lucrurile simple,  fără telefon mobil şi fără internet. Cu ţărani, cu multă natură şi mult verde, cu relaxare şi mult drag căci toate astea fac mintea să se elibereze şi să zboare. Pentru cei dornici să depăşească vuietul citadin şi civilizaţia  formalizată, să facă un pas spre altceva şi să ajute şi comuntatea rurală să fie mândră de ea însăşi.
Acasă la Hundorf e un loc al întâlnirilor.

Read Full Post »

Istoria casei

Legenda spune că la Hundorf  Maria Tereza îşi dresa câinii de vânătoare,  pe atunci satul de iobagi fiind domeniu regal ce aparţinea de actualul Dumbrăveni,  Elisabethstadt (germ.) Ebesvalfa (mag.) Tot legenda spune că de pe dealul care acum se cheamă „La Cetate”  Maria Tereza şi-a cărat toată piatra neceară construirii castelului de la Dumbrăveni. S-a cărat făcându-se punte umană, dând piatra din mână-n mănă. La Cetate e doar un deal. Castelul e acum la Dumbrăveni. În paragină.
Poveştile familiei povestesc despre bunicul Zaharia, om aspru şi harnic, care strângea lumea acasă şi nu-i lăsa să plece până nu-i înveselea !
Iar poveştile copilăriei mele, cele reale, vorbesc despre părinţii mei şi lumea mea – cu rubedenii şi vecini, cu clăci, cu războaie de ţesut, cu adunări mari pe la sărbători, cu saşi şi români laolaltă, colindat coclaurile, poveşti şi multă muncă.
Cu creaţiile tatei care meşterea într-una prin şura şi şoprul lui.
Şi cu frumuseţile mamei care stătea nopţile lungi de iarnă la războiul de ţesut, cântând.

Construită cu bani făcuţi în America şi înregistrată în „cartea funduară” chezaro crăiască în anul 1880, casa a fost, atâţia ani, o gospodărie ţărănească mare şi fudulă. De aceea, casa bătrânească e casă solidă, cu ziduri groase şi fundaţie înaltă de piatră, acareturi largi şi făcute să dureze.
A strâns în ea, istorii şi lucruri ţărăneşti.
În urmă cu zece ani a încetat să mai fie o gospodărie ţărănească funcţională, iar în 2009 e salvată  de la degradare. Cu acoperişul refăcut tot cu ţigle solzi, cu toată structura de lemn, cea autentică, consolidată, cu  vechea “boacăză” ce  a devenit o boacaza mare, cu lemnul curbat incastrat, cu grinzi si cu mobila dela bunici, vechiul sopru a devenit o terasă acoperită, tot cu grinzi şi lemn curbat, cu “găbănaşul” cel mare pe post de vedetă de mobilier, dar si cu tot felul de alte lucruri pentru că pe terasă se stă din primăvară  până toamna târziu; vechiul grajd a devenit cameră cu bucătărie, baie şi cămară, pastrînd nişele vechi si grinzile, iar şura cea mare am lasat-o şura cea mare, căci în ea sunt adunate (ca şi prin poduri, încă) tot patrimoniul gospodăriei.
Încă, sunt nerestaurate –
tot instrumentarul tradiţional agricol: pluguri, grape, maşini de semănat, carul mare şi carul mic care, deşi sunt funcţionale – le-am dezmembrat, curăţat, ferchezuit şi le-am pus la vedere pentru mecanisme;
instrumentarul tradiţional de ţesut – războiul de ţesut cu tot ce trebuie: iţe, spete, sucala, furca de tors lână, roata, etc. funcţionale şi ele dar nepuse în valoare; zac în pod,
toată colecţia de ţesături venind de la străbunica, bunica şi mama – pânze de tot felul, covoare, – ţesute cu degetele sau cu suveica –  feţe de pernă, dar şi hainele de duminică: pieptare, cioareci, jachete, iii,

Read Full Post »