Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Iulie 2015

Acest blog este dedicat, cu precădere, rezidenţelor Acasă la Hundorf.
Rezidenţele şi Întâlnirile de la Hundorf se susţin reciproc şi interacţionează.
Dar rezidenţele Acasă la Hundorf au fost şi sunt motorul Întâlnirilor, deoarece:
– rezultatele fiecărei rezidenţe se vor lansa şi prezenta în cadrul Întâlnirilor;
– rezidenţele accentuează şi încurajează creaţia, aşa încât Întâlnirile şi Hundorful să se redefinească ca o colonie a artiştilor.

Aşteptăm înscrieri la rezidenţe Acasă la Hundorf.
Acestea sunt deschise pe toată durata anului.
Tema rezidenţelor, durata şi conturul activităţilor se discută şi se stabilesc.
Rezidenţele înseamnă sursă de inspiraţie, interacţiune cu un mediu rural, perioadă de creaţie.

Schema rezidenţelor de-Acasă este:
– Înscriere şi propunere de rezidenţă
– Discuţie despre temă şi stabilire activităţi
– Desfăşurare rezidenţă
– Rezultatele rezidenţei se lansează şi se prezintă în cadrul Întâlnirilor de la Hundorf

Vă aşteptăm Acasă la Hundorf !

Anunțuri

Read Full Post »

Anul trecut, Pia Brodtrager din Austria a petrecut un sejur destul de lung la Hundorf.
Umbla desculţă, îşi gătea cu legume din grădină, a intrat prin casele oamenilor, a ascultat poveşti, a ajutat la pregătirea gemurilor şi a zacuştilor şi … a învăţat româneşte !

Pia este autorul primului Jurnal de Hundorf. În limba germană.
Are 36 de pagini şi este primul document scris, consistent, ca urmare a rezidenţelor Acasă la Hundorf.

Pia face proiecte de artă socială.
Aşa încât, în acest an a reunit o echipă internaţională care va petrece o rezidenţă activă în Hundorf, în perioada 1 – 9 august 2015.
Pia Brodtrager (Austria), Elisa Sarchi (Italia), Mecca Antonia Burns (SUA), Marta Vecchi (Italia) şi Denis Mukisa (Uganda) vor susţine un atelier cu instrumentele teatrului participativ, în interacţiune cu un grup de copii şi adolescenţi din Hundorf.
Temele sunt ale satului, scenariul este creaţie colectivă, rezultatul fiind un performance ce va fi prezentat atât la sfârşitul rezidenţei, cât şi în cadrul Întîlnirilor de la Hundorf de Rusalii din anul 2016.

theatre atelier

Read Full Post »

Iata si fotografiile de grand finale, cu pancove si lichiu !

Read Full Post »

Iată şi fotografiile de la evenimentul din Biserica Evanghelică din Hundorf.

Read Full Post »

Iata fotografiile Intalnirilor din Hundorf, din ziua de Rusalii, prima parte a evenimentului nostru.

Read Full Post »

Când, după o săptămână de la terminarea evenimentului din Hundorf, m-am întâlnit cu Mircea (Cycling România) şi-am început să-i povestes una-alta, m-a surprins spunandu-mi că el şi mulţi alţii ştiu tot. De pe facebook.

De fapt, ce s-a întâmplat ?
Totul a pornit de la rezidenţele de-Acasă la Hundorf.
Sejururile şi apoi atelierele susţinute de Cătălin Oprea, de Dana Cernat (Idei cusute), de Irina Stelea, venirile Ştefanei Popa cu al său Incubator 107, dar şi cele ale lui Mircea Crisbăşan de la Cycling România au accentuat starea de-Acasă. Cu toţii au devenit prietenii şi copiii Hundorfului. Au cunoscut oamenii, ei s-au deschis, erau bucuroşi de oaspeţi, îi aşteptau, întrebau de ei, se conversau la telefon, au lucrat cu copiii, era o bucurie fiecare vedere.
Şi fiecare întâlnire mai însemna ceva: fotografii, înregistrări, discuţii.
Şi-aveam atâta material acasă ! Atâta material despre Hundorf şi cu Hundorf, văzut altfel.
Era bine ca oamenii de-acolo să se vadă ei pe ei înşişi altfel.
Acasă să iasă la iveală.

Acesta a fost începutul.
După care, lucrurile au curs.
Cu tot acest bagaj am început să vorbesc.
Întâi am scris domnului Fărcaş şi Şcolii Generale din Viişoara, dar şi lui Ovidiu Stoica de la Primărie. Şi le-am propus un proiect şi implicarea oamenilor. Un proiect care să înceapă de Rusalii, de sâmbata Rusaliilor chiar, atunci când satul se pregătea de sărbătoare. Băieţii se duceau după Armindeni şi fetele făceau cununile. Finalul evenimentului să fie peste o săptămână, cu vernisajul unei expoziţii de fotografie şi un spectacol la care să participe şi artiştii din sat şi artiştii rezidenţelor de-Acasă.
N-au zis nu.

Şi-apoi ne-am văzut şi am făcut echipa. Şi echipa a venit cu propuneri. Şi s-au pus pe treabă.
Şi a ieşit ! Aşa cum era în mintea mea şi în aşteptările noastre.
Un eveniment al unei comunităţi dornice, setoasă de ea însăşi, dar care are nevoie în continuare de curaj. Mult curaj !

Ce a fost ?
De duminica Rusaliilor au pregătit coliba. Coliba cântecului şi jocului din Hundorf ce mai exista doar în amintire. Coliba la care se adunau toţi şi jucau de Rusalii., Coliba de Armindeni.
Apoi s-au reunit şi-au pregătit grupul folcloric Doina Hundorfului. Şi-au cântat melodiile noastre, melodiile pe care le murmuram şi noi odata cu ei ţinând isonul.
Copiii, reuniţi într-un alt grup, au jucat celebrul Baraboi şi Purtata fetelor.

Timp de o săptămână, între cele două spectacole, au fost întâlniri cu copiii. Dan Ramf de la Mediaş a ţinut un atelier despre memorie şi curaj, copiii şi-au definitivat ramele, au participat la pregătirea expoziţiei şi au început să afle de ce AŞA DA şi AŞA NU pentru arhitectura rurală.

Şi peste o săptămână ne-am adunat în Biserica Evanghelică. Am cerut voie lui Hanţi şi Consistoriului Evanghelic din Sighişoara să intrăm în Biserica din Hundorf, monument istoric de secol 17.
Şi biserica a gemut de lume. A fost plină ochi. Aşa cum o păstrau ochii sufletului meu atunci când ascultam aici, copil fiind, concertele de orgă. Mi-a părut rău că n-au fost şi saşii noştri acasă. Ar fi fost mândri.

Şi-a început spectacolul în Biserică.
Cătălin Oprea a susţinut un moment de poezie şi le-a vorbit hundorfenilor ca unul de-al lor.
Am continuat cu trei filme după înregistrările făcute cu oamenii satului. Două dintre înregistrări au fost făcute de Dana Cernat – unul cu războiul de ţesut (o minunăţie !) şi altul cu patru tuşici ce vorbeau de Hundorf – un sat care, mai demult, nu era altul ca el pe Târnăvi !
Al treilea film a fost făcut după înregistrarea profesorului Dan Ramf, cu baba Văsălică, veteranul nostru de răboi în viaţă, singurul rămas, într-un proiect foarte ambiţios al profesorului din Mediaş.

Ştefana Popa şi Incubator 107 s-au adus pe Valentin Astănculesei care a ţinut un concert. Aveam emoţii, recunosc. În Hundorf, în Biserica Evanghelică să se cânte muzică clasică. Dar, Doamne ! – s-a aplaudat pe Mozart !
Mă uitam la Valentin şi amândoi eram verzi şi cu pielea ieşită de pe oase ! Nu ne venea să credem !

Am continuat spectacolul afară.
Care, de fapt, a început dimineaţa devreme, atunci când s-a montat expoziţia.
Veneau hundorfenii şi se uitau la poze şi nu le venea să creadă ! Mişunau prin curtea bisericii, se strigau unii pe alţii, comentau , se găseau, se arătau şi se descopereau de parcă s-ar fi văzut pentru prima dată !
Şi copiii au avut expoziţia lor.
Cu fotografiile făcute de ei, cu micile lor poveşti, cu ramele făcute de ei şi cusăturile fetelor după crucile caselor din Hundorf

Şi-aici, la umbră, Doina Hundorfului, Baraboiul şi Purtata fetelor au mai încins o dată oamenii, mai ales pe oaspeţii şi prietenii noştri, prefaţând la grand finale:
Lichiul, cel mai bun dulce de Hundorf pregătit cu o zi înainte de femeile din sat în cuptor. Lichiul – vedeta noastră, împreună cu pancovele a încheiat Întâlnirea noastră care a început după-amiaza la ora 15.00 şi s-a încheiat seara la 20.00.

O întâlnire marca Acasă la Hundorf.

În postările următoare, în serial, fotografii de la Întâlniri în Hundorf.

Read Full Post »